8 Martie

La multi ani Mama!!!!!!!!!!!!!!



La multi ani tuturor femeilor !!!!!!!!!!!

Primavara

Ghiocelul

 
 Ghioceii arata cel mai bine si se dezvolta la fel de bine in conditii naturale, in zone putin umbrite. Ei pot fi plantati fie la intamplare, sau dupa un model serpuit, in borduri sau straturi de flori, sub arbusti, la marginea padurilor sau prin iarba, sub copacii din gradina. Chiar si cei de la oras se pot bucura de ghiocei, pentru ca ei pot fi cultivati cu succes si in ghivece.

Bulbii trebuie plantati la 8-10 cm adancime, toamna devreme, in pamant fertil. Alegeti un loc insorit sau partial umbrit. Ghioceii arata cel mai bine in gradinile cu rocarie, ca plante de bordura sau plantati pe gazon. Ei pot fi lasati in acelasi loc multi ani, dar daca doriti sa i mutati sau sa ii inmultiti, trebuie scosi din pamant imediat ce s-au ofilit florile.

Ca la majoritatea plantelor cu bulbi, ghioceii au nevoie de sol bine drenabil, dar care sa nu fie lasat sa se usuce vara. Solul ideal trebuie sa reproduca conditiile naturale din paduri, unde ghiocelul creste de obicei - sa fie bogat in humus si sa retina relativ usor umezeala. Cand pregatiti locul in care urmeaza sa i plantati, adaugati si multa materie organica pe post de ingrasamant.

Ghiocelul nu se prinde bine cand e plantat ca bulb uscat, adica fara frunze. Serele specializate planteaza grupuri de ghiocei cu frunze si tot asa ar trebui sa ii si comercializeze. Atunci cand cumparati bulbi, verificati pe eticheta produsului de cata vreme au stat bulbii in conditiile uscate din magazin si fara umiditate, pentru a fi siguri ca nu s-au muiat sau ofilit.

Cand plantati cate un singur bulb, adaugati si nisip pentru a imbunatati drenajul si nu uitati sa scrieti specia de ghiocel pe o eticheta, mai ales daca este o varietate deosebita. Acest truc va ajuta sa si identificati mai usor locul in care ati planta tghioceii atunci cand acestia intra in stadiul de repaus.

Odata ce s-au prins bine in locul in care i-ati plantat, colonia dvs. de ghiocei se va mari de la an la an. Cel mai bine este sa divizati grupurile la fiecare trei ani, mai ales atunci cand cultivati anumite varietati, pentru a evita inghesuirea lor. Grupurile de ghiocei care se ivesc ici colo in gradina sunt de asemenea i priveliste deosebit de frumoasa.

Pentru transplantarea ghioceilor in alte parti ale gradinii, scoteti-i din pamant cat inca mai sunt verzi si au frunze, dupa ce au inflorit si intr-o perioada cand pamantul este umed. Divizati cu grija grupurile de bulbi cu mana si aveti mare grija sa nu distrugeti radacinile. Cel mai bine este sa plantati bulbii individual, cu 2,5-3 cm intre ei. Totusi, bulbii mai mici pot fi replantati in grupuri mici.

Cand cultivati ghioceii in ghivece, transplantati-i in iulie sau august, cand plantele sunt in perioada de repaus si folositi compost proaspat. Nu folositi fertilizatoare puternice sau compost cu adaos de balegar - este de preferat un compost de frunze, ca in mediul natural in care cresc ghioceii.

Despre luna Martie - Obiceiuri si martisoare

Luna martie iti ofera posibilitatea de a vedea cine te apreciaza cu adevarat. Si o simpla felicitare este o modalitate de a-i arata persoanei de langa tine ca inseamna ceva special pentru tine.

Daca ii plac florile sau fluturasii, alege ceva in acelasi ton pentru a-ti exprima sentimentele fata de aceasta. Primavara a venit din nou asa ca bucuria venirii ei trebuie impartasita cu cei din jurul tau.

Chiar daca este pentru prietena ta cea mai buna, pentru mama ta sau pur si simplu pentru cineva special din viata ta, o felicitare te poate ajuta sa iti exprimi gandurile bune si urarile de fericire.

Luna martie este luna in care nu trebuie sa iti dispara zambetul de pe fata, in care sa radiezi frumusete si sa imparti acest sentiment de bine cu toata lumea din viata ta!

Folclorul roman s-a dezvoltat la confluenta a doua mari regiuni ale civilizatiei europene: vestul si sudul Europei. De-a lungul secolelor, romanii si-au cristalizat propria lor cultura. Aceasta cultura reprezinta nevoia de comunicare a omului cu natura si a omului cu alti oameni. Spiritualitatea romaneasca a fost in perfecta armonie cu pozitia geografica a tarii noastre si cu practicile populare ale romanilor.

Cultura romaneasca prezerva cu grija memoria stramosilor ei, astfel ca printre cele patru mituri importante ale romanilor il vom intalni alaturi de "Miorita" si pe cel al "Babei Dochia", ultimul fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul.

Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie.
1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan.
Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie.
Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii.

La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.
In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare.

Cand venea primavara, oamenii obisnuiau sa lege de copacii funii albe si rosii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Aceasta masura de precautie era luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca.

La originile martisorului a stat o moneda de aur la care se atasa o sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii obisnuiau sa o poarte la gat. Exista credinta, conform careia, acesta amuleta aducea noroc si fericire. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care, legau martisorul de trunchiul unui copac iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul.

Dupa un timp, margele frumos colorate au luat locul monedei. In unele parti ale tarii, martisorul este purtat la incheietura mainii, toata luna martie. Dupa care, inainte de rasaritul soarelui, fetele il innoada de trunchiul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea ca toate dorintele lor se vor implini.

Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu ajutorul lui Isus Cristos.

In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.

MARTISORUL LA VECINII NOSTRII

Daca mergi pe strazile Bulgariei, pe data de 1 Martie, vei intalni numeroase figuri fericite. Dar in primul rand, ochii tai vot fi capturati de martisoare. Toata lumea isi decoreaza hainele cu ele. Mai mult, poti sa observi martisoare purtate chiar de caini si pisici. In satele mici din munti, oamenii isi aranjeaza si animalele domestice din ograda (miei, cai, capre etc) cu astfel de podoabe. Casele au si ele, de asemenea, propriul lor martisor.

Te-ai putea intreba de unde provine acest obicei. In timpurile vechi, "matenitsa" cum sunt denumite martisoarele in limba bulgara, au fost acceptate ca un semn de ritual, ca o amuleta creata special pentru a te proteja de spiritele rele. In zilele noastre, aproape toate aceste simboluri au fost uitate, ramanand doar cel legat de venirea primaverii. Dar si acum, bulgarii cred ca, vor fi sanatosi tot timpul anului daca poarta "martenitsa" in luna martie. Exista o zicala din batrani care spune ca "daca nu porti martisor, Baba Marta va aduce spiritele rele in casa ta". Caracterul mitic Baba Marta personifica primavara si soarele care poate cu usurinta sa arda fetele sensibile ale oamenilor. Conform credintei nationale, Baba Marta este o batrana neputincioasa. Acesta este motivul pentru care are tot timpul la ea un bat de fier in care se spijina. Bulgarii cred ca, temperamentul batranei este foarte instabil. Astfel ca, atunci cand Marta zambeste, soarele staluceste pe cer, iar atunci cand este suparata pe cineva, vremea urata isi face simtita prezenta. Majoritatea ritualurilor aveau ca obiectiv principal multumirea batranei. Baba Marta nu va vizita decat casele curate si bine ingrijite. Din acest motiv, in fiecare an, la sfarsitul lui februarie, bulgarii obisnuiesc sa-si faca curatenie generala in case. Este de fapt un simbol al curatarii de tot ceea ce s-a adunat rau de-a lungul anului, de toate lucrurile vechi si nefertile, si de care trebuie sa te debarasezi odata cu venirea primaverii, pentru a te putea purifica.

Baba Marta are cerinte specifice pentru cei cu care se va intalni la inceputul lui martie. Astfel ca, batranii nu trebuie niciodata sa iasa prea devreme din casa in aceste zile pentru ca batrana doreste sa intalneasca doar fete tinere si femei. Doar asa vremea va fi tot anul frumoasa si calduroasa. Trebuie de asemenea sa poriti "martenitsa".
Toata lumea poarta "martenitsa" in Bulgaria, inclusiv necuvantatoarele. Martisoarele bulgarilor sunt asemanatoare celor din Romania. Sunt facute din doua bucati de matase, una alba si cealalta rosie, rasucite intre ele, la care se ataseaza monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci etc. Impreuna formeaza amuleta.
In anumite regiuni din Bulgaria martisoarele sunt purtate in functie de statutul social al persoanelor in cauza. Astfel, fetele nemaritate vor purta martisorul in partea stanga a rochiei, in vreme ce fetele batrane il vor purta pe degetul mic al mainii stangi. Barbatii casatoriti poarta "martenitsa" la soseta dreapta.

Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. Procesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. In sud, spre exemplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai jos martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze. In alte regiuni acest lucru se intampla la vederea unei lebede, existand credinta ca, vei fi tot anul la fel de gratios precum respectiva pasare. Fetele nemaritate isi pun martisorul sub o piatra mare si incearca sa ghiceasca care le va fi ursitul.
Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe.

Martenitsa, aceasta amuleta magica, mostenita de la predecesori, este primul semn al venirii primaverii. El simbolizeaza credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce va sa vina.

Obiceiuri de Dragobete

Pe 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele:

"Floride fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti".

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui. Era o sarbatoare a grupurilor de tineri care ieseau din sat la padure, faceau o hora, se sarutau si se imbratisau. Avea toate trasaturile unei sarbatori premaritale, de antamare a unor relatii intre tinerii din comunitate, ce anticipau nuntile.

Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de uraciune facute impotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se intalneau pentru a-si face juraminte de prietenie.

Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.

Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.

Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii bucovineni, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Ziziphus jujuba - Maslinul dobrogean

Kiwi

In padurile din care este originara, planta care face kiwi poate fi descrisa ca un arbust cu vite lungi, viguroase si lemnoase, asemanatoare lianelor, cu aspect de arbust catarator. Nu este neobisnuit ca un astfel de arbust sa acopere o zona de 3-4,5 m latime, 5-7 m lungime si 2,7-3,6 m inaltime. De aceea, kiwi are nevoie absoluta de in spalier.

Florile : sunt mari, au 2,5-5 cm diametru, culoare alba spre crem si oarecum parfumate; apar cate una sau cate trei, pe vite, la axilele frunzelor. Perioada de inflorire se intinde pe mai multe saptamani, din mai pana in iunie, in functie de conditiile climaterice. Kiwi este un arbust androsteril, adica florile poarta fie organele reproductive masculine, fie cele feminine, asa ca este nevoie de arbusti de sex diferit pentru a se produce fructe. Exista specii cu flori ale caror organe reproductive masculine pot produce fructe, dar aceste nu sunt de calitate buna.

Fructul: este oval, ovoid sau oblong, lung de 7,5 cm, cu pielita maronie, acoperita cu peri mici, tari. Pulpa fructului este ferma, tare pana cand e complet copt si are o culoare verde deschisa, stralucitoare, uneori galbuie sau maronie. Mijlocul fructului este suculent, cu linii demarcatoare intre care se afla seminte mici, de culoare purpuriu inchis sau aproape negre. Aroma fructului este dulce acrisoara inspre acida.

Origine: Kiwi este originar din valea raului Yangtze, din nordul Chinei si din provincia Zhejiang, pe coasta estica a Chinei.

Rodia

Planta este o tufa care creste intre 1,8 si 4,5 m inaltime, cu frunze lucioase si flori rosii-portocalii, in forma de trompeta, cu petale ciufulite. Florile au lungimea de aproximativ 5 cm, deseori sunt duble, si infloresc aproape toata vara. Fructul este aproape sferic, iar la maturitate capata culoare rosu-stralucitor sau verde-galbui.
Rodia nu este un fruct care sa se mai coaca dupa culegere, asa ca odata recoltate nu mai continua sa produca zaharuri.

Proprietati:
- sursa importanta de vitamina C, acid folic, antioxidanti, zaharuri, minerale
- intareste imunitatea persoanelor predispuse la infectii respiratorii frecvente
- proprietati calmante si antiinflamatorii in cazul raguselii
- reduce febra
- potoleste setea
- tonifiere a muschiului cardiac
- scade colesterolul
- creste pofta de mancare si stimuleaza digestia
- proprietati astringente

Indicatii - uz intern:
- raguseala
- dureri de stomac
- tulburari gastro-intestinale
- colici renale
- diaree
- dizenterie
- enterocolita

Indicatii - uz extern:
- in cosmetica, folosit pentru ingrijirea tuturor tipurilor de ten
- pentru a scapa de pistrui sau de pete
- par stralucitor

Mod de folosire - uz intern:
- sirop de rodie: intrebuintat la prepararea cocteilurilor alcoolice
- semintele, folosite drept condimente
- boabele carnoase
- coaja pomului de rodie poate fi folosita drept purgativ
- suc de rodie ( poate fi tinut la frigider si consumat in interval de 2 – 3 zile). Utilizat in cazul durerilor de stomac
- decoct din coaja de rodie pentru dizenterie: doua linguri de coaja uscata se fierb intr-un pahar cu apa timp de 15 minute. Se strecoara si se adauga o lingurita de zahar sau de miere. Se ia cate o jumatate de lingurita de trei-patru ori pe zi.

Mod de folosire - uz extern:
- aplicata pe o rana deschisa, rodia proaspata poate fi un antiseptic foarte eficient
- gargara cu suc de rodie, in cazul raguselii
- masca: in cazul pistruilor, o lingurita de suc de rodii se amesteca cu o lingurita de smantana. Aplicati masca pe fata pentru 10-15 minute, apoi spalati-o cu apa calduta.

 

 

 

Minunatiile pomilor

Plante din regiunea alpina

Viola tricolor (trei frati patati)




Veronica urticifolia (iarba sarpelui)




Vaccinium myrtillus (afin)


Vaccinium vitis-idaea (merisor)


Ulmus glabra - (ulm de munte)


Syringa josikaea (lemnul vantului)


Sorbus aucuparia (scorus pasaresc)


Saxifraga aizoon (iarba surzilor)


Salix reticulata (salcie pitica)



Rhododendron kotschyi (smirdar, bujor de munte)

Reseda luteola (rechie)



Populus tremula (plop tremurator)


Phyllitis scolopendrium (navalnic, limba cerbului, limba vecinii)



Oxalis acetosella (macris iepuresc)



Orchis morio (untu vacii, poroinic)



Leontopodium alpinum (floare de colt, albumita)



Larix decidua (larice, zada)


Dianthus superbus (garoafa de munte)