A murit părintele Teofil Părăian de la Sâmbăta de Sus, unul din marii duhovnici ai României

Părintele Teofil Părăian de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus s-a săvârşit din viaţa aceasta după o grea suferinţă pricinuită de o boală de plămâni. Plecarea sa la cele veşnice s-a petrecut joi dimineaţa la ora 01.45, la Spitalul Militar din Cluj. Arătând preţuirea ierarhilor faţă de marele duhovnic care a fost Părintele Teofil Părăian, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, a mărturisit că acest mărturisitor al Bucuriei a fost pomenit la Dumnezeiasca Liturghie chiar în dimineaţa trecerii sale la Domnul, la slujbă participând şi Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul României.


Sâmbătă, 31 octombrie 2009, la Mănăstirea Brâncoveanu vor bate clopote de tânguire şi de veste nouă: românii au mai pierdut un duhovnic pe pământ, dar au câştigat un mijlocitor în Cer. În jurul orei 12.00 trupul părintelui va fi petrecut spre pământ în cântare de îngropăciune, iar sufletul părintelui se aşează întru Hristos cel înviat. Mare duhovnic şi cuvântător de Dumnezeu, bătrân frumos cu bucurie de copil, aspru şi mângâietor ca un părinte, Părintele se odihneşte după lunga sa trudă în slujirea lui Dumnezeu, a oamenilor şi în purtarea crucii. Repere bio-bibliografice despre Părintele Teofil Născut în 3 martie 1929, în satul Topârcea din judeţul Sibiu, din părinţii Ioan şi Elisabeta, părintele Teofil primeşte la botez numele Ioan. Este cel mai mare din cei patru fraţi şi de mic copil rămâne fără vedere. Din acest motiv face şcoala primară într-o instituţie specială de nevăzători din Cluj unde, între anii 1935-1940, face primele cinci clase. Întrerupe cursurile între anii 1940-1942, după care le continuă între 1942-1943 în Timişoara, la o şcoală specială de nevăzători. - continuare din pagina 1 – În anul 1943 se înscrie la Liceul Teoretic „C.D. Loga” din Timişoara, pe care îl absolvă, luându-şi bacalaureatul, în anul 1948. Tot în acest an devine student al Institutului Teologic din Sibiu, iar în anul 1952 obţine licenţa în teologie la acest institut. La 1 aprilie 1953 intră în obştea mănăstirii Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, iar la 15 august este tuns în monahism, primind numele Teofil. Maica Domnului îi rânduieşte ca, după 7 ani de ascultare ca monah, tot la 15 august, în anul 1960, să fie hirotonit diacon de către mitropolitul de atunci al Ardealului, Nicolae Colan.

Presimţind parcă înrâurirea pe care o va avea ca duhovnic asupra ardelenilor şi asupra tinerilor în mod special, Î.P.S. Antonie Plămădeală îl hirotoneşte preot şi îl hiroteseşte ca duhovnic în 13 mai 1983. Pe 8 septembrie, în anul 1988 primeşte distincţia de arhimandrit. Nu putem vorbi de viaţa părintelui Teofil fără să avem în vedere două nume care au avut un rol deosebit în viaţa părintelui: părintele Arsenie Boca şi părintele Serafim Popescu. Cu părintele Arsenie Boca s-a întâlnit în luna august a anului 1942, de la el primind sfatul rostirii rugăciunii lui Iisus, rugăciunea cu care se mântuiesc călugării: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”. Părintele Serafim Popescu a fost, timp de aproape 40 de ani, îndrumătorul duhovnicesc al părintelui Teofil. Începând cu anul 1990, părintele Teofil a conferenţiat în peste 40 de oraşe din întreaga ţară, fiind invitat an de an să le vorbească în mod special studenţilor, pentru a sădi cuvinte de mântuire în inimile lor.

Cuvântul luminii Pe lângă conferinţele susţinute în diferitele oraşe ale ţării, părintele Teofil a oferit credincioşilor hrană duhovnicească şi prin cărţile sale, care redau în cea mai mare parte predici, interviuri sau conferinţe susţinute de-a lungul anilor în toată ţara. Şi în această privinţă părintele Teofil s-a dovedit extrem de vioi, de harnic şi darnic, astfel încât a scos la lumină, pentru cei doritori de cuvânt odihnitor, de gânduri senine, sau de ospăţ duhovnicesc, mai bine de 23 de cărţi: Ne vorbeşte Părintele Teofil, Duhovnici români în dialog cu tinerii, Lumini de gând, Gânduri bune pentru gânduri bune, Prescuri pentru cuminecături, Cuvinte către tineri, Din vistieria inimii mele, Întâmpinări, Pentru cealaltă vreme a vieţii noastre, Veniţi de luaţi bucurie – o sinteză a gândirii Părintelui Teofil în 750 de capete, Darurile Învierii, Cuvinte lămuritoare – articole şi scrisori, Amintiri despre duhovnicii pe care i-am cunoscut, Maica Domnului – raiul de taină al Ortodoxiei, Să luăm aminte, Editura Reîntregirea, Cine sunt eu, ce spun eu despre mine, Hristos în mijlocul nostru, Credinţa lucrătoare prin iubire: predici la duminicile de peste an, Bucuriile credinţei, Gânduri senine, Sărbători fericite! – predici la praznice şi sărbători,Puncte cardinale ale Ortodoxiei – îndrumar duhovnicesc, Din ospăţul credinţei, Cum putem deveni mai buni. Mijloace de îmbunătăţire sufletească. Îndrumător ortodox, Gânduri de altădată pentru atunci, pentru acum şi pentru totdeauna. Dumnezeu să-l odihnească la loc bun pe părintele Teofil!