Muzeul Taranului Român

Muzeul Taranului Român, infiintat la 5 februarie 1990, este continuatorul unor traditii muzeale datand inca din anul 1875 cand a fost constituita, pe langa Muzeul National de Antichitatii, prima sectiune de arta textila cu "lucrari facute la tara", dupa cum propusese criticul literar Titu Maiorescu. La 11 octombrie 1906, ca urmare a stradaniilor numeroaselor pesonalitati ale vremii, este infiintat un muzeu autonom al artei populare românesti. In functia de director a fost numit Alexandru Tzigara-Samurcas, un eminent istoric de arta datorita caruia institutia va dobandi un statut stiintific si cultural prestigios.

Ulterior, in anul 1912, pe locul fostei Monetarii si al Palatului Mavrogheni, s-a pus piatra fundamentala a Muzeului de Arta Nationala. In documentul de infiintare, semnat de Regele Carol I si coborat la temelia edificiului, s-a consemnat faptul ca acest muzeul era necesar "spre a cinsti arta stramoseasca cu un adapost vrednic de insemnatatea sa". Proiectul si conduceerea lucrarilor au fost incredintate arhitectului N. Ghica-Budesti.

Cladirea, ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din traditia brancoveneasca, dispusa in forrma incintelor de tip monastic, a fost finalizata in anul 1941, luand infatisarea aactualului monument de arhitectura care este sediul Muzeului Taranului Roman. Zidaria aparenta din caramida rosie, arcadele si elementele traforate, foisorul amintind de clopotnitele vechilor manastiri, confera cladirii somptuozitatea unui adevarat palat al artei.

Piesele aflate in patrimoniul muzeului, in numar de aproape 90.000, constituie cea mai bogata colectie de arta populara din România. Acest autentic tezaur de interes national si international este depozitat dupa riguroase criterii stiintifice. Ratiuni practice si legi de conservare au impus structurarea patrimoniului in urmatoarele colectii:

• ceramica (18.000 piese),
• port popular (20.000 piese),
• tesaturi pentru interior (10.000 obiecte),
• lemn, mobilier, feronerie (8.000 obiecte),
• scoarte (2.500 piese),
• obiceiuri (8.000 exponate),
• mostre (5.000 obiecte),
• exponate religioase (3.000 piese, la care se adauga si cele sase biserici din lemn conservate "in situ" sau prezentate in expunere),
• tari straine (4.000 exponate provenite din schimburi internationale).

Sub indrumarea directorului Horea Bernea, reprezentant de seama al artelor plastice românesti, in cadrul muzeului isi desfasoara activitatea specialisti etnografi constituind un colectiv cu structura multisiciplinara.

Institutia a primit, intre altele, distictia "Muzeul European al anului 1996".

Autentica pagina a memoriei si biografiei nationale, muzeul a randuit, ca intr-o carte marturisitoare de neam, dovezile materiale si spirituale, vechi si noi, ale acelui "fel de a fi" al românului, ramas statornic din mosi-stramosi.